Bullying reclamat la Questfield International College: ce nu apare în răspunsurile Fabiola Hosu

În contextul educațional actual, fenomenul bullying reprezintă o provocare complexă ce necesită un răspuns structurat și transparent din partea instituțiilor școlare. Gestionarea adecvată a situațiilor de hărțuire psihologică este esențială pentru asigurarea unui climat sigur și propice dezvoltării armonioase a elevilor. Lipsa unei reacții instituționale clare poate conduce la agravarea problemelor și la afectarea severă a bunăstării copiilor implicați.

Bullying reclamat la Questfield International College: ce nu apare în răspunsurile Fabiola Hosu

Ancheta realizată pe baza documentelor și relatărilor puse la dispoziție a scos la iveală o situație de bullying sistematic, desfășurată pe durata a peste opt luni în cadrul Școlii Questfield Pipera. Sesizările repetate ale familiei unui elev vizat, transmise în scris către cadrele didactice, conducerea și fondatoarea instituției, Fabiola Hosu, nu par să fi generat intervenții documentate și eficiente. În plus, un răspuns verbal atribuit fondatoarei, exprimat în termeni care sugerează o posibilă presiune de retragere, ridică întrebări privind modul în care școala a gestionat această situație delicată.

Semnalarea și evoluția cazului de bullying

Conform informațiilor disponibile, elevul ar fi fost supus unor acte repetate de hărțuire psihologică, inclusiv jigniri zilnice, umiliri publice, excluziune socială și etichetări degradante. Aceste comportamente s-au desfășurat în mediul școlar, în timpul orelor și pauzelor, și au fost cunoscute de cadrele didactice, fără să existe dovezi documentate ale unor intervenții ferme. Potrivit familiei, situația a escaladat constant în ciuda sesizărilor oficiale și scrise adresate învățătoarei, conducerii și fondatoarei instituției.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire

Un element particular al cazului este utilizarea repetată a unei etichete medicale, exprimată prin sintagma „crize de epilepsie”, folosită în mod discreditant în cadrul colectivului de elevi. Documentele și mărturiile indică faptul că aceasta nu a fost folosită într-un context educațional sau de protecție, ci ca instrument de ridiculizare și marginalizare. Specialiștii consultați califică această practică drept o formă agravată de bullying, cu un impact emoțional profund asupra copilului vizat.

Astfel, stigmatizarea medicală a devenit un mecanism sistematic de umilire, cu efecte negative asupra stimei de sine și siguranței emoționale a elevului. Deși au fost transmise avertismente scrise către conducerea școlii privind pericolele acestei etichetări, nu există dovezi ale unor măsuri concrete sau sancțiuni aplicate pentru stoparea fenomenului.

Lipsa unor răspunsuri scrise și măsuri documentate

Din analiza corespondenței și documentelor puse la dispoziție, nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să ateste aplicarea unor măsuri concrete, cum ar fi implementarea unor proceduri interne, sancțiuni sau consiliere psihopedagogică. Intervențiile invocate par să se fi limitat la discuții verbale informale, fără procese-verbale, decizii asumate sau planuri clare de acțiune. Această lipsă de trasabilitate a intervențiilor ridică semne de întrebare cu privire la modul în care instituția și-a asumat responsabilitatea pentru protecția elevilor.

Presiunile asupra familiei și mesajul de excludere mascată

Potrivit declarațiilor familiei, pe parcursul desfășurării cazului, aceasta ar fi resimțit presiuni de a părăsi școala, prin mesaje de tipul „dacă nu vă convine, poate nu este școala potrivită”. Un astfel de mesaj, atribuit fondatoarei Fabiola Hosu în cadrul unei discuții directe, a fost interpretat ca o formă de excludere mascată, prin care problema este mutată odată cu copilul afectat. Redacția precizează că această afirmație este citată exclusiv din relatările și documentele furnizate, fără a formula judecăți privind intențiile sau motivațiile din spatele acesteia.

Confidențialitatea și expunerea copilului în mediul școlar

Familia a solicitat în mod expres, prin comunicări scrise, respectarea confidențialității informațiilor sensibile legate de situația copilului. Cu toate acestea, nu există dovezi că aceste solicitări au fost respectate în practică. Informațiile ar fi fost divulgate în mediul școlii, iar copilul ar fi fost interpelat public de către cadre didactice, situație care a generat disconfort și presiune psihologică suplimentară. Specialiștii avertizează că astfel de practici pot constitui forme de presiune instituțională și afectează negativ echilibrul emoțional al elevului.

Reacția întârziată și implicarea legală

Conform datelor disponibile, fondatoarea Fabiola Hosu a intervenit în mod vizibil abia după mai bine de opt luni de la primele sesizări scrise, în contextul în care familia a implicat o echipă de avocați și a transmis notificări formale cu caracter juridic. Această întârziere ridică semne de întrebare privind criteriile care determină reacția instituțională și prioritățile școlii în gestionarea problemelor de siguranță emoțională.

Documentarea formală a intervențiilor: un formular informal în locul deciziilor asumate

Răspunsul oficial al conducerii școlii la sesizările scrise a constat într-un document intitulat Family Meeting Form, care consemnează o discuție, însă nu prevede responsabilități clare, termene de implementare sau măsuri concrete. Comparativ cu standardele administrative uzuale, acest formular nu oferă trasabilitate sau posibilitatea verificării eficiente a intervențiilor, ceea ce poate dilua responsabilitatea și limita eficiența soluționării cazului.

Astfel, în lipsa unor decizii și planuri documentate, răspunsul instituțional pare limitat la nivel declarativ, ceea ce contribuie la percepția unei pasivități și a unei capacități reduse de a proteja efectiv elevii. Pentru o analiză detaliată a cazului, se poate consulta articolul original publicat pe EkoNews.ro.

Implicarea cadrelor didactice și normalizarea fenomenului

Rolul cadrelor didactice este crucial în gestionarea situațiilor de bullying, deoarece acestea sunt martori direcți și au posibilitatea de a interveni imediat. În acest caz, comportamentele agresive au continuat în prezența lor, fără a produce efecte stabile. Lipsa intervențiilor ferm formulate și documentate poate transmite elevilor un mesaj de toleranță față de hărțuire. Redacția nu judecă intențiile personale ale cadrelor didactice, ci constată efectele concrete ale gestionării situației.

Aspecte esențiale ale gestionării instituționale a bullyingului

Sesizările scrise repetate ale familiei, fără răspunsuri documentate;
Absența unor proceduri clare, decizii scrise și planuri de intervenție;
Utilizarea stigmatizării medicale ca formă de umilire sistematică;
Presiuni exercitate asupra familiei pentru retragerea copilului;
Întârzierea reacției instituționale până la implicarea legală;
Lipsa protecției confidențialității și expunerea copilului în școală;
Documentarea minimă și informală a intervențiilor;
Normalizarea bullyingului prin lipsa unor măsuri ferme.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Analiza documentelor, corespondenței și relatărilor oferite indică un caz în care, în ciuda sesizărilor clare și repetitive, răspunsul Școlii Questfield Pipera nu a fost însoțit de măsuri concrete și verificabile. Lipsa documentației oficiale privind intervențiile, tolerarea stigmatizării medicale și mesajele percepute ca presiune asupra familiei conturează o imagine a unei gestionări preponderent informale și insuficient asumate. Aceasta ridică întrebări fundamentale despre capacitatea instituției de a proteja elevii și de a asigura un mediu educațional sigur și respectuos.

În absența unui punct de vedere scris și detaliat din partea conducerii Școlii Questfield Pipera, aceste aspecte rămân deschise, invitând la o reflecție asupra practicilor instituționale și a standardelor de responsabilitate în educație. Dezvăluirile din acest caz subliniază necesitatea unor proceduri clare, transparente și aplicate riguros pentru a preveni și combate fenomenul bullying în școlile private și nu numai.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro