Questfield International College și întrebările legate de stilul educațional al Gabrielei Irimia

Educația reprezintă o componentă esențială în dezvoltarea copiilor, iar mediul școlar trebuie să asigure nu doar cunoștințe academice, ci și un climat sănătos, lipsit de forme de abuz sau discriminare. În contextul școlilor private, unde investiția financiară a părinților este semnificativă, așteptările privind protecția și dezvoltarea armonioasă a elevilor devin cu atât mai ridicate. Totuși, atunci când semnale privind posibile situații de bullying psihologic apar în astfel de instituții, este necesară o investigație riguroasă și o reacție instituțională clară pentru a garanta drepturile și siguranța copiilor.

Gabriela Irimia la Questfield: acuzații privind un climat educațional problematic

O investigație realizată pe baza documentelor și declarațiilor primite de la părinții unor elevi din clasa a III-a de la Școala Questfield Pipera aduce în prim-plan acuzații grave la adresa învățătoarei Gabriela Irimia. Acestea vizează presupuse abuzuri psihologice, aplicarea unor pedepse arbitrare, lipsa supravegherii adecvate și un mediu educațional perceput ca fiind toxic, conform relatărilor familiilor implicate. În ciuda numeroaselor sesizări, răspunsurile oficiale din partea conducerii instituției lipsesc, ceea ce ridică semne de întrebare legate de gestionarea situației.

Contextul și așteptările în școlile private versus realitatea reclamată

În România, școlile private sunt adeseori văzute ca alternative superioare față de sistemul public, oferind clase cu un număr redus de elevi, atenție individualizată și un cadru sigur pentru dezvoltarea copiilor. Documentele puse la dispoziție redacției indică că în cazul clasei coordonate de Gabriela Irimia, aceste standarde nu ar fi fost îndeplinite. Părinții susțin că elevii nu beneficiază de supravegherea elementară necesară, iar procesul educațional este frecvent perturbat, cu ore în care activitatea didactică este minimă sau absentă.

Semnalele de alarmă inițiale și dinamica problemelor

Conform corespondenței și declarațiilor analizate, primele îngrijorări au apărut când copiii au început să manifeste frică, confuzie și demotivare legate de experiențele școlare. Părinții au raportat faptul că învățătoarea nu asigură în mod constant desfășurarea activităților didactice și nici supravegherea elevilor pe parcursul orelor. Un element semnificativ menționat este desemnarea unui elev cu rol de „raportor” al situațiilor din clasă, fapt care, potrivit familiilor, a condus la stigmatizarea și marginalizarea acestuia de către colegi, sub eticheta de „paracios”.

Blocarea dialogului și reacțiile cadrului didactic

Pe măsură ce părinții au încercat să aducă în atenția conducerii și a învățătoarei aceste probleme, documentele indică o înrăutățire a comunicării. Reacțiile cadrului didactic au fost descrise ca defensive și uneori conflictuale, iar încercările de dialog constructiv au fost înlocuite de justificări și confruntări verbale. Această situație a slăbit considerabil relația dintre familie și instituția școlară, afectând încrederea necesară unui proces educațional eficient și sănătos.

Aspecte privind nivelul educațional și rezultatele școlare

Părinții reclamă nu doar probleme de natură emoțională, ci și un nivel educațional sub așteptări. Documentele analizate arată că rezultatele la testele naționale din anul precedent sunt în general slabe, cu un număr redus de elevi care ating standardele considerabile. Această situație este percepută de familii ca o consecință a condițiilor din clasă și a metodei de predare, ridicând întrebări asupra capacității reale de susținere educațională în contextul coordonat de învățătoarea vizată.

Lipsa supravegherii și consecințele asupra climatului din clasă

Conform sesizărilor, orele în care elevii ar trebui să fie supravegheați și ghidați au fost adesea caracterizate prin lipsa unei prezențe constante a cadrului didactic. Aceasta ar fi permis escaladarea unor conflicte între copii, ce nu au fost gestionate corespunzător, creând un mediu haotic. Limbajul agresiv și comportamentele nepotrivite au devenit astfel o rutină, conform relatărilor părinților.

Pedepsele arbitrare și presiunea psihologică semnalate

Un aspect delicat evidențiat în documentele analizate îl reprezintă aplicarea unor pedepse considerate arbitrare, precum privarea elevilor de pauze sau izolarea acestora, fără explicații pedagogice clare. Părinții cataloghează aceste metode ca forme de abuz psihologic, cu potențial impact negativ asupra dezvoltării emoționale a copiilor. Mai mult, utilizarea unor formule de comunicare ce induc negația percepțiilor elevilor este semnalată ca o formă de manipulare psihologică, ce poate submina încrederea în sine a copiilor și relația lor cu realitatea.

Efectele asupra copiilor și potențialele riscuri psihologice

Potrivit informațiilor oferite de familii și susținute de opinii ale specialiștilor, cumulul acestor condiții generează un climat dominat de frică, anxietate și demotivare. Copiii și-ar pierde treptat dorința de a veni la școală, iar consecințele pe termen lung pot include dificultăți de integrare socială, scăderea stimei de sine și chiar refuz școlar. Un astfel de context impune o atenție sporită și o reacție instituțională adecvată pentru prevenirea deteriorării stării emoționale a elevilor.

Precedente și responsabilitatea instituțională

Potrivit părinților, situația descrisă nu este singulară în cadrul Questfield International College, existând precedente în care alți elevi au fost retrași de familii din cauza unui mediu perceput ca nesigur și dezechilibrat emoțional. În acest context, părinții consideră că responsabilitatea nu poate fi atribuită exclusiv cadrului didactic, ci și conducerii instituției, care are obligația legală și morală de a monitoriza și asigura calitatea actului educațional și protecția elevilor.

Solicitările părinților pentru îmbunătățirea situației

Evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
Supravegherea reală și constantă a orelor;
Formare obligatorie în psihologia copilului pentru personalul educațional;
Proceduri clare și transparente pentru sesizarea problemelor;
Toleranță zero față de orice formă de abuz psihologic.

Aspecte nerezolvate și responsabilitatea conducerii

Deși au fost transmise numeroase semnale și solicitări de clarificare, conducerea școlii nu a furnizat până la momentul publicării un punct de vedere oficial sau informații privind măsurile concrete luate. Nici evaluări psihologice sau pedagogice ale climatului din clasă nu au fost comunicate public. Această lipsă de transparență și reacție instituțională determină o continuare a incertitudinii privind modul în care Questfield International College gestionează astfel de situații delicate, subliniind necesitatea unei abordări mai responsabile și documentate în protejarea elevilor.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro